Geomorfologie

Rocile calcaroase care formează Masivul Hășmaș s-au depus în Evul Mediu. În timpul formării depunerea sedimentelor s-a oprit de mai multe ori, Masivul s-a înălțat sau s-a scufundat, s-au produs fisuri și rupturi imense. Asta s-a întâmplat între triasul superior și jurasic inferior, când teritoriul s-a înălțat și a început eroziunea. Procesul a fost urmat de o scufundare, apoi s-a continuat formarea sedimentelor. Înălțările s-au continuat și în era imediat următoare. În era nouă înălțările, rupturile, dislocările etc. s-au condus la formarea Masivului de azi. În regiuniile înălțate deodată cu eroziunea s-au început și procesele de carstificare.

În Masivul Hășmaș apa din precipitații a format formele carstice terane și subterane. În depresiunea Poianei Albe putem vedea doline și canale uriașe. Teritoriul este bogat în fenomene carstice subterane, în regiune se găsesc multe peșteri, dintre care cele mai importante sunt următoarele:

a.) Peștera Kotej: se situează în Hășmașul Negru, pe versantul stâng al Bicajelului, la altitudinea de 1240 m. Este o peșteră de 87 m, în interior înainatarea este ușoară, și se găsesc stalagmite cu lublinit în ea.

b.) Avenul Hășmașul Negru: se deschide pe creasta Hășmașului Negru, care coboară spre satul Trei Fântâni, la altitudinea de 1250 m. Avenul are două intrări, un puț de 10 m, care este plin cu zăpadă, și un al doilea puț, care are o adâncime de 20 m. Pe pereții avenului putem admira o scurgere parietală frumoasă.

c.) Avenul Telecul Mare: se află la nord de vârful Telecul Mare, într-o pădure de brazi, la altitudinea de 1650 m. Avenul începe cu un puț de 20 m, care este blocată de zăpadă. O galerie ușor descendentă coboară la al doilea puț cu adâncimea de 9 m. De la baza acestui puț în mai multe trepte ajungem la adâncimea finală -40 m.

d.) Peștera Tolvaj: se află în Muntele Săcădat, la altitudinea de 1200 m. Peștera are o adâncime de 50 m și este împodobită cu scurgeri parietale.

e.) Avenul Licas: Legendarul aven se deschide pe vârful Muntelui Licas, la altitudinea de 1675 m. Avenul se închide la adâncimea de 51 m. La intrare puțul are un diatmetru de 8 m, pe partea cea mai îngustă este de 3 m, la fund 9 m. Pe fundul puțului de 34 m este un dop de gheață de 3 m. Avenul continuă și sub acest dop de gheață, cu o galerie puternic descendentă. În această galerie se poate pătrunde doar la sfârșitul verii.

f.) Peșterile lui Vit: Munțiii Vitoș se situează la nord de Platoul Pongrac. Pe versantul estic ai Munțiilor Vitoș se deschid trei avene, fiecare având adâncimea de 10 m.

g.) Cheile Bicazului: În stâncile Cheilor Bicazului și Lacului Roșu se găsesc 51 de peșteri. Majoritatea peșterilor sunt greu accesibile. Cele mai lungi peșteri se găsesc în Peretele Bardosului, ca și Peștera Bardos (-161 m), Peștera Cascadei (-69 m) și Peștera Flacăra(-242 m).

h.) Peștera Munticelul: este o descoperire relativ recentă în cuprinsul uriașului bloc calcaros Munticelul. Ea a fost descoperită în primăvara anului 1973. Peștera are o lungime de 40 m.

Sursă: Pál T. - manuscrisurile lui Rab J. - Wild F. - Csíki K.