Ciumani

TRADIȚIA ORALĂ

Pe vârful din Ciumani era o cetate antică, "cuibul de vultur al dregătoriilor", care este dovada supraviețuirii al poporului secui. Așezarea s-a format în timpul lui Hunyadi János, în secolul XV. Prima gospodărie a apărut pe Farkasdomb, a cărei proprietar era Inger János, apoi Csoma Ferenc din Kiskörös. Denumirea localității provine de la numele lui. După Orbán Balázs denumirea provine de la prenumele "Samu".

Date istorice

La începutul secolului XIII au apărut primele așsezări în Depresiunea Giurgeului. Joseni, Lăzarea, Suseni sunt deja amintite în registrul papal din 1332. Regestrumul papal menționează pentru prima dată în 1567 această localitate sub denumirea Chyomaffalwa. Pe atunci erau 15 gospodării și 200-300 locuitori în sat. Cele mai vechi părți ale satului sunt: farkasdomb, Inczeloka, Drumul principal, apoi Csata-kert, Dávid-domb, Huszár utca și împrejurul bisericii ( Străziile Alszeg, Déllő, Szoros și Szent Miklos). Pelerinajul de la Șumuleu Ciuc își are originea în vremuri străvechi. În 1567 credincioșii au adunat la Șumuleu sub conducerea preotului István. Din 1609 apare denumirea de azi Gyergyócsomafalva, adică Ciumani. În 1610 erau 36 gospodării.

PERIOADA PRINCIPATULUI TRANSILVĂNEAN (1567-1691)

Suprafața satului a fost mărit prin defrișarea pădurilor înconjurătoare precum și prin desființarea mlaștinilor. Treptat s-a format sistemul "nyilföldek". În 1596 a avut loc "fărșangul sângeros", când oastea lui Apafi Miklos a masacrat locuitorii Ciumanului și a incendiat satul. În sat funcționează din secolul XVII topitorie de fier. În 1643 erau numai locuitori secui în Ciumani. În 1647 erau 78 familii în sat. În 1655 Gheorghe Rakoczy II a decorat 8 soldați din Ciumani cu titlu de Lófő székely. În timpul luptei pentru independență condusă de Rakoczy populația satului s-a alăturat curuților. Ulterior satul a fost devastat de tătari și de epidemia de pestă. Cele mai vechi nume de familie în Ciumani sunt: Csoma, Dávid, Farkas, Incze,Nagy, Borsos, Tőke, Albert, Benedek, Lázár, Köllő, Dorgó, Simó, Domokos, Ráduly, Huszár, Elekes, Ambrus, Alszegi, Madarász (până 1604).Judecătorul satului și cei șase jurați au fost aleși de adunarea sătească.

REGIMUL HABSBURGIC (1691-1848)

Din cauza impozitelor imperiale populația întregii Secuimi și Ciumani s-a alăturat mișcării curuților. Conform registrelor militare din 1704 în lupta pentru independență condusă de Rákoczy Ferenc au apărut 28 nume de soldați din Ciumani. În 1708 orașul Gheorgheni a fost devastat de epidemia de pestă. După lupta de independență condusă de Rákoczy în satele din regiunea Gheorgheni a fost instaurat regimul imperial. În 1728 se construiește prima biserică din piatră a satului iar în 1930 satul devine independentde Joseni din punct de vedere ecleziastic. Primul preot al satului independent era P. Tóbi Mihály (1730-32). Între anii 1711-1762 secuii nu îndeplinesc serviciu militar. În 1762 a început recrutarea cu forță a tinerilor puternici din satele secuiești. Între anii 1793-1815 în urma războaielor au căzut mai mulți soldați din Ciumani. Începând din anul 1773 localitatea Szaszfalu încet-încet se contopește cu Ciumani. La revoluția din 1848-49 participă din Ciumani 216 ofițeri și honvezi.

SECOLUL XX.

În timpul primului război mondial comuna a avut 174, iar în cel de al doilea război mondial 88 eroi căzuți la datorie. Dar numărul celor dispăruți și căzuți prizonier a fost mult mai mare. În urma Tratatului de la Trianon și comuna Ciumani a căzut sub administrația românească. Între cele două războaie mondiale s-a dat o luptă acerbă pentru învătământul în limba maternă (preotul Török Ferenc, 1929- construcția școlii Szilágyi, 1933). După anul 1946 regimul comunist a îngreunat viața comunei (colectivizare forțată, muncă silnică etc.). Schimbarea de regim din 1989 a însemnat un fel de reînnoire , dar totodată și tensiune socială pentru comuna Ciumani.